După ce părinți mei sau desparți l-am considerat pe tatăl meu vinovat și așa și este dacă ar fi fost în stare sa nu fie un alcoolic și să se comporte frumos cu mama mea poate nu ași fi trecut prin tote aceste eșecuri dar nici nu regret așa este viața uni oameni mai greșesc este ceva natural altfel noi oameni am fi exact ca niște roboți.
Mi ași fi dorit ca mama mea să fi putut veni la serbările mele când învățam o poezie câteodată venea bunica mea, mi s-a întâmplat să ma simt groaznic spunând o poezie pentru mama mea și ea ne find acolo să o asculte, după acea experiență nu am mai participat la nici o serbare și am refuzat să mai învăț poezii, de fiecare dată de 8 martie la grădiniță ne făcea un fotograf poză pe fundalul pozei era scrisă o poezie pentru mama, în fiecare poză eram trist pentru că îi simțeam lipsa mamei mele dar așa a fost viața știu că dacă ar fi fost în țară nu m-ar fi lăsat să simt asta, nu i-am zis niciodată în viața mea că o iubesc.
0 Comentarii